Home » Domenii » Lucrari Speciale » Tamplaria termoizolanta: scaderi de peste 50%

Tamplaria termoizolanta: scaderi de peste 50%
Comparativ cu anul trecut, cand valoarea tranzactiilor din piata producatorilor de tamplarie termoizolanta a atins 1 miliard de euro, procentul estimativ al scaderilor preconizate pentru urmatoarea perioada depaseste 50%.

 Presedintele Patronatului Producatorilor de Tamplarie Termoizolanta (PPTT), Valentin Petrescu, ne-a vorbit despre felul in care se reflecta criza financiara in sectorul de tamplarie termoizolanta si care au fost diferentele comparativ cu alte sectoare conexe: „Piata de tamplarie este impartita in sectorul rezidential (case, apartamente) si sectorul bussines. Datorita stoparii creditarilor, sectorul rezidential a cedat primul, inregistrandu-se o scadere cu peste 50% in ultima perioada. In ceea ce priveste proiectele, cele in faza terminala si cele cu finantare asigurata au continuat, asigurand piata la sfarsitul anului 2008 si inceputul lui 2009. Din pacate, foarte multe proiecte sunt in stand-by pe o perioada nedefinita, neputand prognostica acum momentul relansarii acestora.”


Probleme majore vor avea companiile cu investitii mari acoperite cu credite bancare 

In ceea ce priveste evolutia sectorului autohton de constructii, domeniu strans legat de cel al companiilor producatoare si furnizoare de tamplarie termoizolanta, si a scaderilor preconizate pentru aceasta perioada, Valentin Petrescu afirma: „Sectorul de constructii a reprezentat in ultimii ani motorul economiei romanesti, inregistrand cresteri anuale de peste 30%. Criza financiara mondiala si implicit romaneasca afecteaza grav acest sector, intrucat in constructii, mai ales in sectorul imobiliar privat, nu pot fi finantate proiecte decat cu sprijin bancar. Prin urmare, activitatea din constructii este foarte dependenta de deblocarea sistemului financiar, iar asa cum merg lucrurile in prezent nu se mai poate vorbi despre cresterile economice din anii anteriori. Cu toate ca este prea devreme pentru a avea o situatie exacta, totusi, din semnalele pe care le avem de la partenerii nostri, este vorba de o scadere de peste 50%. Masurile in asemenea situatii sunt la nivel general si sunt legate de reducerea costurilor pe de o parte, prin reducerea de personal si a cheltuielilor directe, iar pe de alta parte prin reducerea profitului. Vom asista la trimiteri in somaj a angajatilor, la falimente de firme, santiere blocate, procese in instanta, etc.

Companiile producatoare de tamplarie term­o­izolanta se confrunta cu probleme majore in aceasta perioada, cele mai grave fiind rambursarea creditelor si blocajul investitiilor datorate lipsei de lichiditati. „Este un sector care a avut un trend permanent ascendent din anul 1990 si, simtind oportunitatea, s-au facut investitii foarte mari in ultimii ani. Probleme majore vor avea companiile cu investitii mari acoperite cu credite bancare care trebuiesc rambursate. O alta problema majora este si decontarea care a devenit din ce in ce mai dificila, datorita lipsei de lichiditati.”


Este de asteptat ca furnizorii de profile, feronerie, sticla sa adopte o revizuire a preturilor 

Piata producatorilor de tamplarie termoizolanta se confrunta cu o noua provocare si datorita intrarii in vigoare in luna februarie a acestui an, a unei noi reglementari: marcajul CE pentru structurile din tamplarie termoizolanta, marcaj obligatoriu in cazul geamurilor termoizolante inca din 2007. Marcajul CE reprezinta o confirmare a faptului ca produsul respecta standardele de calitate europene, iar obligativitatea acestuia ar fi impus companiilor de profil cheltuieli suplimentare ce s-ar fi reflectat in pret. Cu toate acestea, Valentin Petrescu mizeaza pe o scadere a preturilor pentru tamplaria termoizolanta: „Dupa cum am amintit deja, profiturile producatorilor de tamplarie vor scadea. Este de asteptat ca si furnizorii de materii prime (profile, feronerie, sticla) sa adopte o revizuire a preturilor si a conditiilor de plata fata de beneficiari. Cumuland cele doua aspecte, puteti sa va asteptati la scaderi de pret.”

 

O solutie de iesire din criza: accesarea fondurilor structurale 

Diversele estimari arata ca fondurile structurale ar putea reprezenta un procent in jurul valorii de 4% din PIB, daca Romania reuseste sa realizeze cu succes procesul de absorbtie al fondurilor post-aderare. „Consider ca Romania are o sansa pentru depasirea mai blanda a acestei crize accesand fondurile structurale ce ii sunt destinate pentru infrastructura si nu numai. Este vorba doar de decizie si abilitate politica. Totusi si aici exista o problema, datorita faptului ca studiile de fezabilitate care stau la baza acordarii acestor fonduri au fost efectuate intr-un cadru economic diferit. In acest moment indicatorii care stau la baza analizei dosarelor nu mai pot fi respectati. Este imperios necesar ca Autoritatea Contractanta sa accepte in cadrul contractelor cu companiile declarate eligibile, modificarea indicatorilor de performanta adaptati noii situatii.”


Este nevoie de o atitudine ferma si de profesionalism 

Sectorul rezidential fiind blocat, sperantele de echilibrare a scaderilor preconizate se indreapta catre sectorul de business (constructia de imobile de birouri si spatii comerciale), sector in care investitiile continua sa apara datorita cererii mari din piata. Specialistii din domeniul tamplariei termoizolante se asteapta ca odata cu accesarea fondurilor structurale europene, piata constructiilor din Romania sa intre pe un curs normal. „Din luna septembrie constructorii au semnat foarte putine contracte. Criza in constructii va dura atata timp cat va dura criza financiara. Despre criza financiara nu cunosc sa stie cineva cat va dura. In momente de criza este foarte greu sa faci previziuni pe 2-3 ani. Ceea ce stim ca este foarte important este ca sectorul constructiilor trebuie sa ramana motorul economiei, ca Romania are o sansa prin accesarea fondurilor structurale si ca deciziile politice sunt deosebit de importante. Este ingrijorator faptul ca dupa doi ani de aderare la UE, dupa ce Romania si-a platit obligatiile anuale catre aceasta (cca 1.300.000.000 eur/an), informatiile privind accesarea acestor fonduri se transmit intr-un limbaj greu accesibil sau asa cum spuneau reprezentanti ai fostului guvern intr-un limbaj „criptat”. Este nevoie de o atitudine ferma si de profesionalism pentru a ramane optimisti”, a conchis Valentin Petrescu.

Tipareste acest articolRSS