Home » Domenii » Santiere » Reabilitarea termica: Consumul energetic trebuie sa ajunga la 50-60 kWh/mp pe an

Reabilitarea termica: Consumul energetic trebuie sa ajunga la 50-60 kWh/mp pe an
Constructiile reprezinta 40% din consumul de energie primara si 25% din emisiile de dioxid de carbon, cele doua treimi repre­zentand rezultatul locuintelor. Obiectivul este ca, pana in anul 2050, consumul mediu mondial sa ajunga la 50-60 kWh/mp pe an fata de 250 kWh/mp pe an in prezent.

Pentru a ajunge la aceasta, efortul principal este dat mai putin de performanta locuintelor noi cat de reabilitarea locuintelor deja existente. De altfel atingerea acestei medii de 50-60 kWh/mp pe an presupune reabilitarea locuintelor existente pentru a atinge un consum mai mic de 70 kWh/mp pe an.

20% din locuinte au un consum de energie primara mai mare de 400 kWh/mp pe an
Studiul efectuat de ANAH (Agence nationale de l’habitat) indica faptul ca fondul de locuinte este unul eterogen: 20% din locuinte, marea majoritate vechi, au un consum de energie primara mai mare de 400 kWh/mp pe an, adica aproximativ dublul consumului mediu actual si pot fi prin urmare calificati ca fiind „mancatori de energie / energivore”.
Pentru a analiza rentabilitatea actiunilor de reabilitare au fost simulate sute de pachete de lucrari pe trei tipuri de locuinte „energivore”. Fiecare pachet in parte a cuprins unul sau mai multe lucrari printre care se numara lucrari de izolare a peretilor, izolare a acoperisului, schimbarea ferestrelor, a sistemului de incalzire, instalarea unei ventilari mecanice controlate precum si instalarea panourilor solare pentru incalzire si obtinerea apei calde sanitare.
Pentru a analiza rentabilitatea din punct de vedere economic a pachetelor, se impun doua notiuni economice: timpul de amortizare a investitiilor, adica numarul anilor necesari pentru ca economiile de energie generate de lucrarile de reabilitare sa compenseze costul initial al lucrarilor de reabilitare; si castigul dupa 25 de ani, adica suma acumulata din economiile de energie generata de aceste lucrari din care se scade costul initial al lucrarilor de reabilitare.

Europa Centrala si de Est si fostele republici sovietice, grad scazut de eficientizare a consumului energetic
Europa Centrala si de Est si CIS (fostele republici sovietice) poate fi caracterizata ca avand un grad scazut de eficientizare a consumului energetic a cladirilor rezidentiale. Cele mai multe dintre cladiri au fost construite in urma cu 25-50 ani din panouri prefabricate din beton. Tehnologiile slabe de masurare a consumului de energie, cu ajutorul repartitoarelor sau calorimetrelor adoptate, nu au reusit sa sprijine gestionarea eficienta a acestui consum. O alta abordare adusa in sprijinul imbunatatirilor consumului de energie a constat in alegerea renovarii cladirilor. Renovarea cladirilor vechi de obicei include doua lucrari principale: termoizolarea fatadelor, terasei si subsolului si aplicarea de tamplarie performanta energetic la ferestre si usi.
Astfel de proiecte se afla intr-un numar mare de desfasurare in tarile din Europa Centrala si de Est cu scopul de a obtine imbunatatiri de pana la 20-30% din consumul de energie. În unele cazuri, atunci cand sunt necesare si lucrari de refacere a finisajelor anvelopei, aplicarea de acoperisuri si conducte noi, pot aduce imbunatatiri de pana la 60%.

Maximizarea castigului dupa 25 ani este se face la pragul de 70kWh/mp pe an
Ca exemplu, plecand de la un cost mediu al lucrarilor de reabilitare necesare pentru a atinge pragul de performanta de 70 kWh/mp pe an, estimat in functie de zonele climatice in jur de 20.000-25.000 euro, timpul de amortizare a investitiilor este de 7 ani.
Castigul dupa 25 ani constituie un indicator economic foarte bun: acesta avand un efect crescator odata cu performanta lucrarilor. Astfel, o locuinta care cauta sa-si maximizeze castigul dupa 25 ani este obligata sa aleaga lucrari care sa conduca catre pragul de 70kWh/mp pe an evitand apelarea la lucrari mai putin performante. Castigul dupa 25 ani depinde in mare masura de costul energiei.
Avand determinata starea actuala a fondului de locuinte precum si costul aproximativ al lucrarilor ce permite atingerea obiectivului 70kWh/mp pe an, devine logic a se dori estimarera costului total de reabilitare a fondului de locuinte. Miza nivelului termic al fondului de locuinte reprezinta o investitie rentabila pe termen lung dat fiind ca permite sa genereze si un castig semnificativ dupa 25 de ani.
Diferitele studii indica foarte clar avanatjele reabilitarii locuintelor, indicand totodata si o investitie rentabila la nivel individual cat si la nivel national. În plus, solutiile tehnice deja existente, pe langa mult cunoscutele panouri fotovoltaice, sunt completate de tehnologiile avansate.
Prima bariera intalnita in tot acest demers o reprezinta chiar piata imobiliara actuala care nu integreaza in totalitate performantele energetice. Altfel spus, pretul unei locuinte nu este stabilit in functie de performanta energetica a imobilului, ci de cu totul alte criterii precum amplasarea din punct de vedere geografic, suprafata locuibila, prezenta unor serii de utilitati etc.. Desi pare un demers realizabil, numerosi specialisti sustin ca ar fi imposibil sa se poata reabilita eficient in totalitate intreg fondul locativ fara ca astfel piata imobiliara sa integreze performanta energetica ca un criteriu determinant in pretul de vanzare a locuintelor.

Pentru a fi posibil acest fapt, trebuie analizate trei aspecte esentiale:
- Informarea si educarea cumparatorilor.
- Promovarea ajutoarelor financiare
- Instruirea specialistilor

Concluzii
Provocarea majora in ceea ce priveste renovarea cladirilor si/sau reabilitarea termica a acestora consta in ideea ca piata imobiliara trebuie sa integreze performanta energetica ca reprezentand un criteriu de determinare a pretului unei locuinte.
Legile actuale insotite de un arsenal de reglementari, stimulari si constrangeri pare in mod esential sa integreze performanta energetica in oferta imobiliara. Altfel spus, trebuie insistat a se integra aceste performante atat asupra cererii cat si in cea a ofertelor, reprezentand totodata criterii de evaluare a locuintelor. Fata de varietatea de oferte si de argumentele de marketing de toate felurile, se impune organismelor sa sustina o campanie clara care sa permita proprietarilor sa se orienteze catre solutiile optime in alegerea unei locuinte.

Tipareste acest articolRSS