Home » Domenii » Fatade & Tamplarie » Noi materiale pentru placari, tendinte confirmate

Noi materiale pentru placari, tendinte confirmate
Majoritatea materialelor folosite la momentul actual sunt metamorfozate, reinventate sau doar usor variate, tinandu-se cont de echilibrarea aspectelor ornamentale cu nevoia de a obtine un spor de confort si rezistenta in acord cu exigentele moderne.

Inca din antichitate, placarile cu materiale ceramice erau folosite intr-o multitudine de modele si in special ca elemente arhitecturale. Civilizatiile antice (greaca, egipteana si romana) au lasat numeroase vestigii unde placile smaltuite erau folosite in arhitectura fatadelor constructiilor, in special la detaliile decorative. Exista si astazi numeroase exemple de utilizare a ceramicii din timpul dominatiei arabe sau din perioada modernismului ce pot fi inca admirate, ca o dovada a excelentelor calitati ce au condus la o rezistenta atat de indelungata in timp.

Gresia portelanata pentru fatade ventilate

Gresia portelanata a fost utilizata de la inceput ca un material recomandat pentru ambiente cu conditii severe de exploatare, cum sunt spatiile industriale sau cele publice (piete, aeroporturi, supermarket-uri etc.) cu trafic foarte intens. Gresia din portelan se obtine dintr-un amestec de materii prime apropiate din punct de vedere al compozitiei de cel folosit la fabricarea articolelor sanitare. Produsul este complet inabsorbant si cu inalte caracteristici mecanice.
Este interesant de stiut ca, pana spre sfarsitul anilor ‘70, gresia portelanata era propusa intr-o gama extrem de limitata de culori si dimensiuni (se produceau preponderent formate mici de 5 x 10 cm). In acea perioada ea detinea un procent neinsemnat din productia mondiala de placi ceramice si era folosita in locuri foarte exigente din punct de vedere al conditiilor de exploatare ambientala si putin exigente din punct de vedere estetic-decorativ.


Concomitent cu aceste inovatii a avut loc si o diversificare tipodimensionala a placilor, astfel incat de la dimensiunile mici de 10 x 10 cm sau 20 x 20 cm s-a ajuns la dimensiuni de 45 x 45 cm; 60 x 60 cm si chiar la lastre cu dimensiuni peste 1 m.
In mod traditional, pentru acest tip de fatada se utilizeaza piatra naturala (marmura, granit, ardezie), placi metalice, cimenturile cu fibra, materiale plastice etc. Gratie progreselor tehnologice producatorii de placi ceramice din Spania propun o gama larga de format de piese din gresie ceramica (presata sau extrudata). Formatele cele mai utilizate sunt: 60x60, 60x120 cm, dar ocazional pot fi utilizate si: 30x60,  40x40, 40x60, 45x45, 50x50, 50x100 , 55x110 cm .
Gresia ceramica  asigura o precizie dimensionala ridicata si o omogenitate importanta. Prezinta o mica proportie de absorbtie a umiditatii, ceea ce induce un coeficient de dilatare foarte mare dar in acelasi timp o mare rezistenta la coroziune, la acizi, la razele solare si la inghet. In plus, intretinerea este usoara.
Fatadele ventilate sunt placari prin care gresia portelanata, granit, piatra artificiala pentru exterior sunt fixate pe o structura metalica distantata fata de zid prin care se creeaza o ventilatie naturala ce evita acumularea de umezeala din ziduri. Pentru fatadele ventilate se utilizeaza doua sisteme de asamblare:
n cu prinderi vizibile, care ofera multiple posi­bi­litati pentru adaptarea fixarilor la necesitatile proiectului. Acest procedeu permite utilizarea placilor de diferite grosimi si dimensiuni, fara mecanizarea piesei ceramice.
n sistemul de fixare invizibila, cu ajutorul sistemului de fixare ascunsa este obligatoriu pentru proiectele de constructii inalte. Pentru a putea utiliza acest sistem de fixare este necesara o pregatire prealabila, o mecanizare propriu-zisa a gresiilor ceramice ce urmeaza a fi montate, fiind prevazute pe spate cu o plasa de armare.


Nu toti producatorii pot furniza produse pentru acest tip de fatada ventilata. Producatorii capabili de a furniza acest produs propun sisteme complete de fatade ventilate, adica pe langa piesa mecanizata acestia furnizeaza totodata si un sistem de fixare sau de prindere.
Astazi, gresia ceramica este utilizata pentru fatadele ventilate cu sistem de fixare invizibil, deoarece nu exista inca un sistem de mecanizare si fixare adecvat pentru gresiile rustice sau mozaicul din sticla, singurele produse ale caror caracteristici le permit a fi utilizate pentru fatade si ale caror utilizare este pentru moment limitata doar la fatadele traditionale.
Pretul relativ redus pe metru patrat pentru fatadele ventilate construite din placi ceramice, in raport cu alte materiale utilizate de obicei (marmura, granit, ardezie, beton prefabricat), proprietatile tehnice  ridicate si numeroasele posibilitati estetice au sporit in mod considerabil utilizarea lor in ultimii ani. Un numar mare de producatori spanioli de placi ceramice comercializeaza sisteme de fatade ventilate care permit incorporarea tuturor design-urilor. Cele mai frecvent utilizate sunt piatra naturala, betonul prefabricat, tendintele avangardiste (fier topit, otel laminat, titan).

Piatra naturala, un stil ce face apel la rezistenta si frumusetea bruta a naturii
Piatra naturala de constructie se prezinta sub forma de blocuri de placi sau de bucati poliedrice neregulate, obtinute prin prelucrarea blocurilor de roci comune, extrase din cariere. Ea poate proveni din roci magmatice (in special granit, granodiorit, porfir, gabro, andezit, bazalt), roci metamorfice (in special marmura, cuart, ardezie, gnais) si roci sedimentare (in special gresii, conglomerate, calcare, travertin).
Tendintele arhitectonice, regasite in special in cazul cladirilor de birouri, plaseaza fatadele placate cu piatra naturala, marmura, granit, ardezie, onix, pe unul dintre primele locuri. Desi sunt folosite si in domeniul rezidential, lucrarile la imobilele de birouri detin cea mai mare pondere.
Eleganta si stilul unei noi cladiri de birouri este subliniata prin placarea fatadei, cel putin la nivelul parterului si primelor etaje cu placi masive de marmura, granit, ardezie, piatra care se regasesc si prin placarile pardoselilor din interiorul imobilului. Aceasta este una dintre solutiile care, desi sunt folosite de decenii, continua sa atraga privirea trecatorilor si sa confere o nota aparte ansamblului arhitectonic.
Piatra naturala folosita la lucrarile de constructie trebuie sa satisfaca urmatoarele conditii generale: sa nu prezinte urme de dezagregare fizica sau de alterare chimica; sa aiba structura, compozitia chimica si mineralogica si culoare (in special pentru pietrele de sculptura) cat mai omogene; sa nu contina incluziuni straine si nici elemente care pot fi usor descompuse (de exemplu: sulfati, minerale argiloase, pirita, limonit, saruri solubile); sa nu fie geliva (in special pietrele folosite la pavaje sau la constructiile in contact cu apa); sa provina din masive mari si cat mai compacte, cu cat mai putine fisuri, crapaturi, zone de strivire etc.; sa fie rezistenta la intemperii si la actiunea diferitilor agenti chimici (apa de ploaie incarcata cu bioxid de carbon, cu anhidrida sulfurica etc.); sa fie cat mai putin permeabila; sa aiba rezistente mecanice corespunzatoare scopului in care e folosita; sa fie tare, lovita cu ciocanul sa dea un sunet clar, iar cand e cioplita sa prezinte muchii ascutite etc.
Pentru a garanta proprietatile tehnice necesare la placarea unei fatade, placarile in piatra naturala trebuie sa aiba o grosime relativ mare (intre 3-10 cm) ceea ce presupune o ridicare considerabila a greutatii instalatiei si deci costurile inerente pentru tipurile de adezivi si sistemele de fixare utilizate. Fatadele din piatra naturala sunt grele (cantarind in general peste 70 kg/mp) sau de greutate mijlocie (30-70kg/mp).


Pe de o parte, placa ceramica permite construirea fatadelor usoare (cu o greutate mai mica de 30kg/mp) ceea ce in afara de costul redus de instalare, reduce riscul de degradare. Dotate cu o rezistenta redusa la agresiunile atmosferice, piatra naturala necesita un cost de intretinere ridicat pentru a-si regasi aspectul original. Pe de alta parte, suprafata gresiei din portelan nu necesita nici un fel de intretinere. Chiar si in cazul agresiunilor exterioare (distrugere, inscriptie, afise) suprafata este restaurata usor cu ajutorul unor dizolvanti adecvati.

Tipareste acest articolRSS