Home » Domenii » Arhitectura - Proiectare » Cel mai vechi muzeu de istorie naturală din ţară, aflat la Iaşi, este închis de doi ani din cauza degradării

Cel mai vechi muzeu de istorie naturală din ţară, aflat la Iaşi, este închis de doi ani din cauza degradării
Cel mai vechi muzeu de istorie naturală din ţară se află la Iaşi.Instituţia a fost inaugurată în 1834, cu şase luni înaintea Muzeului Antipa din Bucureşti, şi găzduieşte aproximativ 300.000 de exponate. Muzeul este însă închis de aproape doi ani, din cauza stării deplorabile în care se află imobilul.

 Muzeul de Istorie Naturala din Iasi a fost inaugurat in 1834 si a functionat initial in imobilul denumit "Casa Bals", apoi in Academia Mihaileana, prima institutie de invatamant superior moderna din Moldova, inaugurata la Iasi sub domnia lui Mihail Sturdza. Din anul 1841, muzeul se afla intr-o cladire monument istoric, fost conac boieresc.

In cladirea aflata vizavi de Universitatea de Medicina si Farmacie din Iasi, care dateaza de la sfarsitul secolului al XVII-lea, se afla aproximativ 300.000 de exponate, variind de la nevertebrate la reptile, pasari, mamifere sau chiar replici ale dinozaurilor care traiau in urma cu sute de milioane de ani. Din colectia muzeului a facut parte si o rara mumie egipteana, care s-a pierdut in timpul celui de-al doilea razboi mondial.

 

 

 

Peretii majoritatii salilor, plini de crapaturi care se intind ca panzele de paianjen, sunt infiltrati cu apa in urma topirii zapezilor, unele sali avand prelate deasupra vitrinelor cu exponate pentru a se evita degradarea acestora.

Situatia cladirii este atat de grava incat, pentru a evita riscul accidentarii vizitatorilor, din mai 2013 muzeul este inchis in asteptarea unei "expertize tehnice pentru consolidare", care inca nu s-a facut.

In prezent, proprietar al imobilului este statul roman, prin Primarie, Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" este administrator si detine toate piesele din muzeu, iar Societatea de Medici si Naturalisti din Iasi are sediul in aceeasi cladire si proprietate asupra parterului. Exista sapte angajati, patru muzeografi, un taxidermist, un conservator si un custode, exceptand personalul de intretinere

In urma cu aproape zece ani, muzeul era pe lista scurta pentru a intra intr-un proces de renovare si consolidare, insa Societatea de Medici si Naturalisti din Iasi a dat in judecata Primaria si Universitatea pentru a se stabili cu exactitate cine este proprietar in acte pe imobil.

 

"Proprietar este statul roman prin Primarie, iar noi suntem administratorii, de prin 1952, si ceea ce vedeti aici este munca atator generatii de universitari care au contribuit stiintific la colectii. Este cel mai vechi muzeu din Principatele Romane, infiintat cam cu sase luni inaintea Muzeului Antipa. Este mai vechi si decat universitatea, va dati seama, daca muzeul dateaza din 1834 si Universitatea din 1860. Avem lucruri interesante, frumoase, au venit sa le vada turisti din toate tarile, insa, din pacate, acum stam in asteptare", spune Ion Cojocaru, directorul muzeului si cadru didactic al Facultatii de Biologie de la Universitatea ”Alexandru Ioan Cuza” din Iasi.

Desi este inchis de aproape doi ani, gradinitele si scolile, clientii cei mai fideli ai muzeului inainte de inchidere, inca mai suna si intreaba daca pot aduce copiii in vizita la Iasi.

"Le spunem mereu ca nu stim cand vor putea veni. Va dati seama, pentru o cladire care are cateva sute de ani vechime, doi-trei ani pentru reparatie nu ar fi nimic, dar sa obtinem intai fondurile", afirma directorul muzeului.

Copiilor le place mereu sa vina, povestesc si angajatii, in special pentru colectiile de fluturi, care se intind pe un perete intreg, cuprind toate speciile rare din Romania, dar si din toata lumea. Insa tinerii vizitatori ai muzeului vin si pentru povestile care se ascund in spatele exponatelor.

Elefantul Gaba, spre exemplu, o specie indiana, gri, cu coltii ascutiti, a murit la Iasi in zona lacului Ciric, in 1834. Fusese adus de un cunoscut circ italian al vremii, Luzzatto, insa boala si frigul l-au rapus chiar cand circarii se pregateau sa ridice corturile si sa porneasca din nou la drum. Domnitorului Mihail Sturza i-a placut ideea de a avea un elefant in palatul sau din Iasi si l-a cumparat de la circari pentru 135 de galbeni, insa unul dintre primii directori ai muzeului, Iacob Cihac, a insistat ca mamiferul sa fie donat muzeului.

"Elefantul a fost adus, reconstruit aici si este o piesa foarte importanta pentru noi. Are valoare mare pentru ca avem acest schelet, care nu este chiar adult, este juvenil, ar mai fi crescut putin poate, dar un schelet pe care ar fi fost foarte greu sa il obtii astazi. Este original, sunt originale atat oasele, cat si pielea", explica Ion Cojocaru.

Insa domnitorul Sturza a cumparat doar scheletul elefantului, iar legendele locale vorbesc despre faptul ca pielea lui a fost luata de localnici si pusa ca acoperis pe una dintre casele de la periferia Iasului. A fost nevoie de 25 de cercetatori ca sa o transporte pana la muzeu, unde a stat depozitata 25 de ani.

Acum, in muzeu exista doua reprezentari ale elefantului Gaba - scheletul sau, alaturi de o reprezentare la scara pe care este montata pielea. Aceasta din urma, dupa ce a stat 25 de ani depozitata, a trebuit sa fie tinuta sase luni in apa inainte ca un naturalizator german sa o poata pregati.

Povestea elefantului Gaba este însă strâns legată şi de alegerea domnitorului Cuza la Iaşi. Datorită faptului că un schelet de elefant expus era rar la vremea respectivă, sala principală de întâlnire din clădirea muzeului a ajuns să poarte, neoficial, numele de "Sala Elefant". Aici, în 3 ianuarie 1859, cu două zile înainte de alegerile din 5 ianuarie din Sala Muzeului Unirii din Iaşi, deputaţii care urmau să voteze pentru un nou domnitor s-au întâlnit şi au stabilit ca acesta să fie Alexandru Ioan Cuza.

"Sala poartă acelaşi nume şi până astăzi, iar în interior avem păstrate urnele în care s-au depus voturile", menţionează directorul muzeului.

Printre cele 300.000 de exponate ale muzeului se numără şi multe care sunt legate de perioada paleologică, atât fosile descoperite de către muncitori, localnici sau cercetători pe valea râului Siret, cât şi exponate realizate de echipa muzeului.

Daca printre primele piese aduse la muzeu se numarau mandibule, molar de mamut sau oase de rinocer blanos, folosite de oameni in urma cu aproape 200 de ani drept contragreutati la cumpana pentru scos apa din pamant, ultimul exponat este un nervertebrat care a existat in urma cu 400 de milioane de ani si care nu mai este reprodus in scara naturala la niciun alt muzeu.

"Exponatul l-am terminat luna trecuta, este un nervertebrat care seamana cu un scorpion. Este in marime naturala, are aproape doi metri, vine din lumea marilor de acum 400 de milioane de ani si este un artropod gigantic, se pare ca ar fi cel mai mare din toate timpurile. Este unicat, nu il mai are niciun muzeu, l-am facut respectand toate structurile. Cat a fost muzeul inchis am continuat sa lucram ca sa pastram moralul oamenilor si sa fie activitate. Avem nevoie si de astfel de exponate pentru a fi in pas cu modernitatea. Oamenii se mai uita la televizor, pe Internet, vad dinozauri si am vrut sa avem si noi ceva in domeniul acesta", povesteste Ion Cojocaru.


In afara artropodului Pterygotus, mai exista doi dinozauri expusi la muzeu, dar si o pasare Kelenken, de cateva ori mai mare decat un strut, realizata la dimensiunea ei naturala intr-un proiect care a durat din 2010 pana in 2012.

"Activitatea muzeistica presupune, in vremurile acestea mai noi, si crearea de replici pentru ca materialul original nu poate fi obtinut de multe ori sau e interzis. Pasarea aceasta este cea mai mare din toate timpurile, a trait in Argentina acum 15 milioane de ani, este cat elefantul de mare. Pe langa ea, strutul, care este cea mai mare pasare actuala, pare cat un pui. Am lucrat la ea pana cu pana, are riduri, are tot, am facut-o cat am putut de stiintific", povesteste directorul.

O mare parte din activitatea muzeului o reprezinta cercetarea. Mai putin de jumatate dintre exponatele pe care le are muzeul sunt si expuse in prezent, restul fiind disponibile pentru cercetatorii interesati de colectii specifice. Multe dintre acestea insa nu au putut fi expuse si din lipsa de spatiu, iar in urma unei eventuale modernizari, conducerea muzeului sustine ca ar vrea sa se extinda si in zona podului, pentru a avea inca un nivel unde sa expuna, insa cladirea, fiind de patrimoniu, nu permite prea multe modificari structurale.

"Inainte de a avea loc acel litigiu, cladirea era pe o lista de investitii pentru modernizare. Ulterior, a fost acel proces si acum doar pe fonduri europene daca vom mai putea sa obtinem un proiect. Este pacat pentru ca muzeul se leaga simbolic de istoria noastra moderna, alegerea lui Cuza, acolo a aparut prima lucrare in domeniul istoriei naturale, prioritati care au pus, de fapt, bazele culturii moderne in Romania si care sunt atat de putine incat sigur ca merita prezervate", explica rectorul Universitatii ”Alexandru Ioan Cuza”, profesor doctor Vasile Isan.

Tipareste acest articolRSS

Ghidul ofertelor speciale in constructii

Puteti economisi timp si bani, sa cumparati si sa alegeti, in perfecta cunostinta de cauza, cele mai bune oferte.

Ghidul ofertelor speciale in constructii contine informatii de ultima ora despre produsele si serviciile cele mai poulare ale firmelor care activeaza in zona constructiilor. Este un produs special conceput pentru ca dumneavoastra sa aflati in timp util informatii legate despre ofertele speciale ale partenerilor.

 

Aveti o oferta speciala si doriti sa o faceti cunoscuta potentialolor dvs. clienti? Nimic mai simplu! Solicitati-ne la nr. de telefon: 021 411 81 84/86, si un reprezentant al publicatiei noastre va va veni in ajutor.