Home » Domenii » Constructii Civile » Cerinţe şi standarde în construcţiile din lemn în sistem „framing” (III)

Cerinţe şi standarde în construcţiile din lemn în sistem „framing” (III)
Desi vine din Occident, tehnologia trebuie adaptata "la orice pretentii, fara a face concesii, in special la siguranta si stabilitatea constructiei." Se pare ca drumul acesta este mai lung decat pana in America!

Ce ne puteti spune despre know-how-ul primit din SUA?
In 1994 am cumparat, printr-o firma din Suceava, o linie de fabricatie de panouri de structura, la mana a doua, din SUA, impreuna cu know-how-ul aferent tiparit sau prin faxuri, prin intermediul unui cetatean romano-american.
Am mai cumparat doua structuri de casa din SUA, una completata cu materiale de pe piata noastra pe care am construit-o la intrarea in Suceava, si alta ca model de organizare de santier la Sibiu. In cea din Suceava, in colaborare cu o firma de mobila si cu una de covoare, am organizat o expozitie permanenta care a atras posibili colaboratori.
Cand credeam ca stim sa facem case cu structura din lemn, am fost contactati de germani care ne-au cerut imperios sa uitam tehnologia americana si sa facem « Holzrahmenbau »…  Cand am construit primele case in Franta ni s-a cerut, tot imperios, sa uitam de nemti si sa facem case canadiene ! Deci ne-am intors la americani… Pamantul este rotund !
In realitate a trebuit sa invatam, in special pentru cele aproximativ 20 de case facute in Germania, si am constatat ca o casa facuta bine, dupa exigentele americane, nu rezista la pretentiile (justificate) ale nemtilor…
Acum este istorie… Dar in mod cert ne putem adapta la orice pretentii, fara a face concesii, in special la siguranta si stabilitatea constructiei.

Ce este „Organismul de Evaluare Tehnica”?
Fiecare stat trebuie sa infiinteze o « Organizatie a OET-urilor », cu finantare, posibil, europeana. Noi incercam sa infiintam OET-ul pentru case din lemn la Iasi (va fi cate unul pentru fiecare produs de constructii).

Rolul OET-ului
Daca nu exista un standard european armonizat, producatorul (de componente pentru case in cazul nostru) face o cerere catre OET. Prin inspectorii sai, OET-ul trimite o echipa de audit care vede situatia de fapt si elaboreaza un DOCUMENT EUROPEAN DE EVALUARE a modului in care trebuie sa lucreze producatorul, ca sa respecte exigentele. Cu aceasta OET-ul i-a terminat treaba in acest moment si elaboreaza un document care tine locul unui Standard armonizat.
Producatorul trebuie sa tina cont de recomandari si insoteste produsul de o DELARATIE DE PERFORMANTA  pe proprie raspundere ca le-a respectat. In acest caz poate pune sigla « CE » pe produs si pe actele insotitoare, cu o stampila cu un numar unic european. Deci, raspunderea este exclusiv a producatorului, OET-ul ii explica numai ce are de facut…
Dar – ca exista un dar – OET-ul are obligatia sa verifice in timp CONSTANTA PERFORMANTEI si impolicit respectarea Documentului de evaluare.  
Se vorbeste de « clase de performanta » care sunt corelate  cu pretul real al produsului, « praguri  de performata » etc – cam neclare (vin de la CE ? le face OET-ul ca grila de exigente ?).

Regulamentul European 305 stabileste conditiile in care un produs pentru constructii poate circula legal prin Europa. Sunt cateva conditii pe care guvernantii nostri nu le iau in considerare, desi lemnul este una din bogatiile certe ale noastre iar din valorificarea lui traiesc foarte multi oameni si nu din zonele cele mai favorizate. Ne plangem ca se defriseaza padurile dar vindem in nestire lemn brut sau prelucrat primar. Este greu sa fim competitivi la mobila, sunt necesare dotari performante (si scumpe) iar mentinerea pe piete sensibile se face greu. Daca ne-am profila pe structuri de case (si tipul framing este cerut si in mare voga !), valoarea lemnului ar creste de trei ori fata de vinderea lui ca material simplu. Fara nicio exagerare !
Dar asta este…
RPC 305 prevede, printre altele, infiintarea in tarile UE a unor OET-uri care sa certifice performanta produsului inainte de o expediere care ar naste refuzuri. Sunt mai multe variante plauzibile, dar, in mod cert, cei ce dau aceste verdicte trebuie sa fie echidistanti si competenti. De unde sa-i iei ? Sa faci o echipa de pensionari ? Pentru ca cei care sunt competenti lucreaza si sunt implicati in productie. Singura portita, cel putin la noi, este folosirea unor cadre didactice care sa invete « din mers » tehnologia si sa asigure o certificare corecta si profesionala.
De aici si ideea cooptarii in acest program a unei Universitati tehnice de prestigiu si cautarea unui sprijin din partea unui organism romanesc dar cu conotatii europene.

Si totusi, nu lasati lucrurile asa...


Am avut norocul sa trezim interesul  APMCR , membru APMCE (deci organism european). Am reusit cu greu adunarea in jurul aceleiasi mese a catorva specialisti in constructii din lemn, arhitecti si profesori universitari cu care am facut un plan de actiune si speram in rezolvari favorabile pentru toti.
Astept observatii pertinente la aceasta prima varianta a “Instructiunilor” si sunt dispus sa fac oricate variante, numai sa obtinem oficializarea modului nostru de lucru si sa gasim solutii pentru a evita ca firmele care nu se adapteaza cerintelor europene  sa strice bunul renume meritat de cei care stiu si vor sa lucreze corect.

In acest context, care sunt greselile de executie pe care le-ati remarcat ?


Este foarte important ca proiectarea si executia sa fie incredintate unor firme cu adevarat profesioniste in domeniu!

Sunt greu de selectat greselile de executie. Intr-o casa sunt 100 de repere, daca se rateaza 5-6 dintre ele deja se simte si apar necazuri in exploatare. Aceste greseli sunt sanctionate sever in alte tari. De exemplu, in Franta, daca la finalizarea lucrarii se constata ca nu s-a obtinut rezistenta termica a anvelopei, legiuitorul spune negru pe alb ca investitorul este indreptatit sa nu te plateasca ! Ba sa mai ceara si daune !
In Italia, daca nu prezinti din start un calcul seismic contractul se anuleaza.
In Germania, nu prinzi nici o lucrare daca nu reusesti sa-l convingi pe investitor ca stii legislatia germana si o aplici.
Multe necazuri pleaca din start. Proiectantul trebuie sa cunoasca sistemul, calculele trebuie facute in conformitate cu EUROCODE 1 si 5 si obligatoriu prin metoda « starilor-limita ». Avem si noi ghidul romanesc corespunzator - NP 019-97, dar proiectantii continua sa lucreze cu vechea metoda a « rezistentelor admisibile » cu rezultate oarecum corecte dar neadmise pe plan european.
Unele firme si-au procurat programe informatice dar uita ca aceste rezultate sunt generale si ca este necesara o prelucrare « umana », precum si adaptarea solutiilor propuse de program la dotarea de atelier si la exigentele din grila proprie.

Va multumesc domnule inginer Patras, cu speranta ca vom continua dialogul si cu alte detalii ale demersului dumneavoastra!

Casa construita in Suceava

Casa din Norvegia

                                                                                               a consemnat - Cristian Mateescu

Tipareste acest articolRSS

Ghidul ofertelor speciale in constructii

Puteti economisi timp si bani, sa cumparati si sa alegeti, in perfecta cunostinta de cauza, cele mai bune oferte.

Ghidul ofertelor speciale in constructii contine informatii de ultima ora despre produsele si serviciile cele mai poulare ale firmelor care activeaza in zona constructiilor. Este un produs special conceput pentru ca dumneavoastra sa aflati in timp util informatii legate despre ofertele speciale ale partenerilor.

 

Aveti o oferta speciala si doriti sa o faceti cunoscuta potentialolor dvs. clienti? Nimic mai simplu! Solicitati-ne la nr. de telefon: 021 411 81 84/86, si un reprezentant al publicatiei noastre va va veni in ajutor.