Home » Domenii » 100% Interviuri » De ce nu avem autostrazile promise?

De ce nu avem autostrazile promise?
Raspuns: Lipsa de viziune strategica si discontinuitatea sistemului administrativ

Romania are un nou Masterplan General de Transporturi. Ce urmeaza a fi facut se va vedea din indeplinirea prevederilor sale in acord cu observatiile Comisiei Europene. Dar ce s-a facut pana acum pentru infrastructura de transporturi a Romaniei? Unde am fost si unde am ajuns acum? De ce, dupa aproape doua decenii de economie de piata, nu avem inca reteaua rutiera, feroviara si navala pe care ni le-au promis toate guvernele? Si, mai ales, ce trebuie facut? Iata cateva intrebari pe care fiecare dinte noi ni le-am pus in ultimii ani si la care ne raspunde un specialist independent – Michael Stanciu, presedintele Search Corporation.

Fondatorul companiei, Michael M. Stanciu, este  un specialist cu o experienta vasta in  domeniul ingineriei de infrastructura rutiera, coordonator a numeroase proiecte de constructie de autostrazi si poduri in Statele Unite ale Americii.

 SEARCH CORPORATION a fost infiintata in 1991 si este una dintre cele mai importante firme de inginerie din Romania, specializata in servicii de proiectare, consultanta si management in domeniul infrastructurii de transport rutier si a celui de transport aerian. De-a lungul acestor ani, compania si-a impletit activitatea  cu politica de dezvoltare a retelelor drumurilor din Romania, fiind implicata alaturi de Ministerul Transporturilor, Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale, precum si de autoritatile locale, in elaborarea strategiilor de dezvoltare a infrastructurilor rutiere. Search Corporation este proiectantul si proprietarul uneia dintre cele mai frumoase cladiri de birouri din Bucuresti – Crystal Tower, prezentata in numarul trecut al revistei noastre.

 

  1. Domnule Michael Stanciu, Search Corporation lucreaza de 23 de ani in Romania, o tara europeana care are o infrastructura rutiera slab dezvoltata. Cand ati revenit in tara cunosteati situatia. Astazi, dupa 23 de ani, ne puteti spune cat a evoluat sistemul rutier din tara noastra?

A spune ca nu a evoluat ar fi incorect. A evoluat ,desigur , dar  intr-un ritm pe care cu totii ni l-am fi dorit mai accelerat. Reteaua de drumuri nationale a fost intr-adevar in cea mai mare parte reabilitata, incepem incet incet sa avem si o retea de de autostrazi (aproximativ 600 de km in exploatare si tot atatia in constructie) insa semnalul de alarma pe care vreau sa il trag este ca, pe parcursul acestor 23 de ani , a persistat lipsa intelegerii importantei intretinerii infrastructurii, atat pentru drumurile nationale cat si pentru autostrazi. Acest fapt a generat costuri uriase  care ar fi putut fi evitate daca s-ar fi adoptat un management adecvat care sa presupuna interventia la timp asupra retelei.

Din punctul de vedere al oportunitatii de afaceri ramane ,fara indoiala  in continuare, o tara care promite foarte mult.

  1. Dumneavoastra sunteti implicat direct, prin compania pe care o conduceti, alaturi de Ministerul Transporturilor, de Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale, precum si de autoritatile locale in elaborarea  strategiei de dezvoltare a infrastructurii rutiere. Deci, cunoasteti fiecare pas care trebuie facut, fiecare realizare in acest domeniu vital. Desi partea dumneavoastra din aceasta munca este realizata pentru fiecare proiect la timpul sau, autostrazile intarzie sa apara. Ce explicatie aveti pentru acest paradox?  Care este motivul, in viziunea dumneavostra, pentru care suntem in aceasta situatie?

Problema de fond a fost lipsa de continuitate, atat in ce priveste strategiile cat si sistemul administrativ care trebuie sa implementzeze aceste strategii. In ultimii 14 ani constatam ca am avut 16 directori generali ai CNADNR si 12 ministri la Ministerul Transporturilor. Foarte  greu de elaborat si implementat o viziune pe termen atat de scurt, mai ales ca de la unul la altul totul se schimba. Acesta ar fi in opinia mea motivul principal, insa, desigur, mai sunt si altele: lipsa unui Master Plan, pe care din fericire acum, iata, il avem, lipsa unei legislatii coerente, cum este cazul in domeniul exproprierilor,  sau angajamentul tuturor partidelor politice, care trebuie sa spunem cu regret, ca nu a fost unul de natura sa impulsioneze acest domeniu.

 

  1. Din punct de vedere al activitatilor pe care le desfasoara Search Corporation, cum apreciati colaborarea cu autoritatile romane?

 

Search Corporation este o firma romaneasca. Toti angajatii nostri, incepand cu mine, suntem cetateni romani. Aceasta implica desigur o colaborare cu autoritatile ca de la conational la conational, deci uneori este mai bine, alteori mai rau, ca asa e in Romania, si probabil in orice alta tara. Remarc insa in ultimii ani o dorinta de profesionalizare a sistemului. Continuitatea echipelor care reprezinta autoritatile romane va fi un punct castigat pentru experienta si profesionalismul fiecaruia dintre ei.

 

 

  1. In draft-ul Master Planului pe transporturi sunt prevazuti, in 2014-2020, 500 de km de autostrada, 2.000 de km de drumuri expres, in jur de 3.000 de drumuri transregionale modernizate si 140 km de sosele de ocolire, a declarat ministrul Transporturilor, Ioan Rus. Astazi, cei 650 de kilometri de autostrada de care dispunem strabat 13 din cele 41 de judete: Calarasi, Constanta, Timis, Cluj, Ilfov, Hunedoara, Arges, Alba, Giurgiu, Sibiu, Dambovita, Prahova si Arad. In conditiile finantarilor efective, daca luam in calcul si preconizata suplimentare a bugetului apararii, este posibil ca suma de 13,9 miliarde de lei sa afecteze bugetul alocat construirii de autostrazi. Este o posibilitate... Asadar, in aceste conditii, spuneam, credeti ca se impune o re-gandire a strategiei de construire a autostrazilor? Care ar fi aceasta?

In sfarsit avem un Master Plan. Asta inseamna ca macar de acum inainte avem o strategie neschimbabila de la un guvern la altul si de la o conducere la alta. Toata lumea va merge in acceasi directie, continuand lucrurile incepute de predecesorii lor. Nu trebuie uitat insa ca acest Master Plan este un instrument viu. Etapizarea proiectelor propuse de acesta, precum si ritmul de implementare a acestora, fara indoiala va depinde si de disponibilitatile finaniciare ale statului roman, de absorbtia fondurilor UE sau de abilitatatea de a negocia si implementa in sistem de Parteneriat Public Privat.

 

 

 

  1. O simpla privire pe harta Romaniei cu santierele de autostrazi ne arata o idee pe care multi nu o inteleg: de ce atata fragmentare? De ce proiectantul si contractorul (Statul roman) au apelat la lucrul “pe bucatele”? Un segment aici anul acesta, alt segment dincolo tot in acest an si asa mai departe. Nu era mai simplu o lucrare de la cap la coada? Exista un rationament care scapa celor neavizati?

Autostrazile se construiesc in primul rand pentrut traficul local si nu pentru tranzitarea tarii de catre traficul international. Multe din aceste segmente au ratiunea lor tehnica si socio-economica. Din pacate, altele au avut explicatii politice. Motivul pentru  care tronsoanele nu sunt foarte mari este acela de a putea minimiza riscurile neperformantei unui constructor (asa cum am vazut in ultima vreme foarte multe insolvente ). Pe de alta parte, este cunoscut faptul ca puterea de mobilizare a oricarui constructor pe un segment mai scurt se regaseste in rapiditatea si chiar calitatea executiei.

Putine firme de constructii din Romania (fie ele romanesti sau internationale) ar putea sa mobilizeze in aceleasi termene constructia unor sectoare foarte lungi de autostrada.

 

  1. Domnule Michael Stanciu, daca ati avea puterea de decizie in toata aceasta actiune la nivel national, ce ati schimba in modul de lucru pentru imbunatatirea situatiei?

As elimina pretul cel mai scazut ca unic criteriu de atribuire pentru servicii. Consider ca este cel mai mare dezastru si cea mai paguboasa abordare pe teremen mediu si lung. As elimina de asemenea de pe piata firmele care si-au” batut joc” in mod dovedit de-a lungul timpului  si as aplica contracte de management in zona tehnicului si administrativului la nivelul autoritatilor care gestioneaza sectorul pe termene de cel putin 5 ani.

 

 

                                                                                                                             Cristian Mateescu

 

Tipareste acest articolRSS