Home » Domenii » Acoperisuri » Solutia reducerii consumului energetic din interiorul cladirilor: Acoperisurile „verzi”

Solutia reducerii consumului energetic din interiorul cladirilor: Acoperisurile „verzi”
In conditiile in care economia de energie a devenit o preocupare constanta a constructorilor, acoperisurile amenajate cu vegetatie reprezinta o varianta viabila pentru atingerea acestui scop

Cercetatorii spanioli au derulat recent studii referitoare la amenajarea teraselor cladirilor, folosind diferite combinatii de materiale suport si plante indigene, pentru a determina care sunt cele mai potrivite pentru diminuarea consumului energetic din interiorul cladirilor. Acest tip de acoperis ecologic, asa-numit „rurban”, s-a dovedit a fi o solutie arhitecturala reusita, avand totodata capacitatea de a reduce nivelul de poluare fonic si, in general, a poluarii datorate factorilor externi, fara a neglija aspectul estetic deosebit de atragator.

Optimizarea incalzirii si racirii unei cladiri

Zonele de acoperis amenajate sub forma de terase optimizeaza incalzirea si racirea unei cladiri in comparatie cu o structura normala, indiferent de cat de bine izolata ar fi. Designul acoperisurilor ecologice raspunde provocarii de a imbina armonios stilul de viata urban, cu cel rural, fiind adoptat pe scara larga in numeroase tari, cum ar fi Germania, Elvetia, SUA sau Africa de Sud. Printre alte avantaje ale acestor acoperisuri se numara reducerea poluarii in marile aglomerari urbane, anihilarea noxelor precum plumbul sau a altor componente organice si, in consecinta, protejarea zonelor verzi. In plus, aceste acoperisuri contribuie la reducerea temperaturilor din orase, specialistii estimand, de asemenea, ca si poluarea sonora poate fi diminuata cu pana la trei decibeli, ca urmare a absorbtiei zgomotelor de catre plantele care acopera acoperisul.
Patura multistrat de la baza plantelor reprezinta, asadar, un nou tip de material pentru constructii, dezavantajul sau fiind insa pretul ridicat. In Germania, aceasta problema a fost ameliorata prin beneficiile fiscale acordate de stat constructorilor care investesc in aceasta optiune.

Plante indigene pentru rezultate optime

Cercetarile s-au axat pe construirea unui acoperis acoperit cu plante si prevazut cu un sistem de irigatie, care sa optimizeze consumul de caldura al cladirii si sa eficientizeze functionarea sistemului de racire prin intermediul izolatiei. Acest acoperis ecologic este caracterizat prin abilitatea de a mentine confortul interior la standarde corespunzatoare, cu un consum minim de energie, noutatea constand in folosirea in acest scop a unor specii de plante indigene.
Mai precis, fiecare zona geografica necesita o structura si anumite specii de plante care sa dea cele mai bune rezultate in conditiile date. Tinand cont de acest lucru, un acoperis experimental a fost impartit in 20 de module, fiecare modul fiind dotat cu diferite materiale suport si diverse tipuri de plante, luandu-se in considerare trei factori: viteza de crestere a plantelor, care trebuie sa fie suficient de mare, densitatea biomasei, care trebuie sa acopere perfect acoperisul terasa, si criteriul estetic al produsului final. In conditii de temperaturi extreme, adica iarna si vara, s-a observat ca cele mai bune performante le-a avut acoperisul prevazut cu rezervor pentru colectarea apei rezultate din topirea zapezii si a apei de ploaie, precum si cu un sistem de irigatie cu acoperire uniforma. Plante cum ar fi cele din familia Sedum praealtum, plante ierboase, suculente, cu frunze intregi, carnoase, sau cele din familia Aptenia cordifolia, asa-numitele flori de gheata, constituie cel mai bun strat izolant, datorita faptului ca au frunze groase si rezistente atat la frig, cat si la caldura excesiva.
Trebuie tinut cont de faptul ca fiecare locatie in care sunt amplasate cladiri cu astfel de acoperisuri ecologice dispune de varietati specifice de plante care pot fi folosite in acest scop, plantele indigene dezvoltandu-se cel mai bine in propriul lor habitat. Plantele native pot suporta o gama larga de conditii climatice si de sol, ramanand la alegerea proprietarului daca sistemul de acoperis din care fac parte trebuie sa mai indeplineasca si conditia de stocare a apei sau daca primeaza criteriul estetic. Specialistii considera, de asemenea, ca acoperirea teraselor cladirilor cu anumite specii de plante „utile” si decorarea acestora cu altele recunoscute pentru efectul decorativ poate fi o optiune, insa un rezultat satisfacator este destul de dificil de obtinut, avand in vedere ca, atunci cand un anumit spatiu este impartit de doua specii de plante, cea mai puternica va predomina.


Minimizarea efectelor nedorite ale radacinilor plantelor
Terasele de acoperisuri amenajate cu vegetatie implica prezenta unor componente aditionale fata de sistemele conventionale, cum ar fi un strat de rezistenta, un strat de drenaj, o membrana de filtrare si un mediu de crestere cu rol de sustinere a vegetatiei. Pentru a-si indeplini rolul, acela de a minimiza efectele nedorite ale radacinilor plantelor asupra membranei impermeabile, stratul de rezistenta consta intr-o patura de PVC, poliester sau polietilena, in care a fost incorporat un agent chimic care sa aiba acest efect. Acesta mai poate fi si un pat de beton poros, care actioneaza ca o sita, permitand scurgerea apei in exces, care in final va ajunge in rezervorul din cadrul sistemului de colectare. Capacitatea acestui rezervor este controlata de sisteme similare celor caracteristice pardoselilor inaltate.
Apa continuta in rezervor se ridica la nivelul acoperisului datorita actiunii fortelor capilare, permitand o irigare uniforma. Stratul de drenaj este alcatuit, de regula, dintr-un material foarte usor care faciliteaza scurgerea rapida a apei de ploaie, pentru ca plantele sa nu fie suprasaturate cu apa. De exemplu, o solutie avantajoasa ar putea fi scoarta de pin, sfaramata si amestecata cu mal, ori poate consta in prundis sau in panouri de spuma polimerica de mare porozitate. Membrana de filtrare, avand scopul de a impiedica particulele fine din mediul de crestere si sa astupe canalele de drenare, este de regula un material geotextil, in timp ce solul natural poate fi inlocuit cu un mediu de crestere artificial foarte usor.
 Fiecare strat este prevazut cu cate un senzor care masoara temperatura si umiditatea, valori care pot fi comparate cu datele colectate de la o statie meteo invecinata, pentru verificarea oricaror schimbari datorate acoperisul ecologic, monitorizate pe parcursul unui an.

Terasele de acoperisuri amenajate cu vegetatie implica prezenta unui strat de rezistenta, a unui strat de drenaj, a unei membrane de filtrare si unui mediu de crestere cu rol de sustinere a vegetatiei.

Sistemele intensive de acoperisuri – gradini au greutate relativ mare, solul cu grosime mai mare de 200 mm putand sa sustina o mare varietate de tufe si arbusti. In plus, necesita operatiuni complexe de intretinere, precum irigare, fertilizare sau insamantari, si trebuie incorporate de la inceput in proiectul cladirii. Greutatea straturilor pozitionate deasupra membranei impermeabile este, in general, mai mare de 1,25 kg/m2.
Sistemele simplu intensive, cu stratul de crestere de grosime medie, sunt caracterizate de o greutate a straturilor de deasupra membranei cuprinsa intre 0,75 – 1,25 kg/m2.
Sistemele extensive, avand un strat de sol mai subtire de 100 mm, deci o greutate redusa, pot fi amenajate pe cladiri deja existente, vegetatia ideala constand in plante cu toleranta ridicata la conditiile atmosferice si cu capacitate de auto-generare. Greutatea straturilor pozitionate deasupra membranei impermeabile este mai mica de 0,75 kg/m2.

Beneficiile acoperisurilor ecologice

Pot determina scaderea temperaturii si modificarea fluctuatiilor de temperatura la care este supusa membrana, prelungindu-i astfel durata de viata.
Pot modifica fluxul de caldura, astfel reducandu-se consumul energetic necesar, prin efectul de umbrire directa.
Au o eficienta sporita in ceea ce priveste diminuarea caldurii vara, in comparatie cu stoparea pierderii de caldura iarna, motiv pentru care au un potential ridicat de economisire a energiei in special in locatii cu temperaturi ridicate in cea mai mare parte a anului.

Tipareste acest articolRSS